Cu prilejul sărbătorilor pascale, vă doresc un Paște liniștit alături de cei dragi și îmi doresc ca eu să revin printre voi cât mai repede posibil!
Sărbătorile pascale au fost marcate în îndepărtatul vremii acum 20 de veacuri prin multă suferință, ură și bătaie de joc față de un semen de-al nostru, identic ca noi în trup, dar cu o iubire și credință sufletească cum nu se mai văzuse în țara sfântă.
Ei bine dragii mei, este posibil să fi avut la acele vremuri atât de multă ură și dispreț, să îl arunci în temniță și apoi crucificat pe un om care a apărat ceea în ce credea, trecând prin chinuri și suferințe, doar pentru a face din lume un loc mai bun pentru ca oamenii să fie mai uniți, să fie înțelegere și respect?!
A fi rău și a face rău este foarte ușor, în schimb pentru a oferi bunătate este necesar efort, fiindcă noi prin structura noastră umană avem tendința de a trece cu vederea necazurile celor din jur, care de cele mai multe ori sunt mai grele decât ale noastre înzecit. Sunt și oameni care nu se arată, oricâte furtuni ar bate în ei, și își duc crucea cu demnitate! Într-o lume în care totul costă și nu primim nimic pe gratis, și așa este înțelept și moral, fac un apel la oameni, măcar sufletește să fie mai buni și mai îngăduitori, chiar și cu ei înșiși, să fie împăcati cu sine, cu ce suntem, cine suntem, să nu ne mai facem chip cioplit și să ne dăm ceea ce nu suntem; și de-abia atunci îi vom putea ierta pe cei de lângă noi și vedea cu egalitate.
Credința nu ține doar de Iisus Hristos, credința este unul din motivele care trebuie să ne țină uniți, legați în așa fel încât să ajungem la principii egale, trăind cu speranța că într-o zi să fie mai multă înțelegere între oameni.
Când cei puternici ajung să sufere, să chinuie și să fie blamați, este dovada trimisă de la Dumnezeu, model de putere, pentru ca alții să vadă și să fie încurajați să nu renunțe la credință, să rămână verticali și omenoși când trec prin suferință.
Nu-mi pot nega trecutul, trecut în care, precum orice tânăr… am greșit, iar viața m-a taxat; iar acest lucru, da, mi-a făcut bine pentru că în deznădejdea care m-a cuprins am văzut lumina și am găsit înțelepciunea.
Sunt Gabriel Rus, un tânăr ajuns deținut al unui penitenciar din România.
Gabriel Rus 